Oceanul Planetar. Dinamica apelor oceanice

Definiție și extindere:

  • Reprezintă masa continuă de apă formată din totalitatea bazinelor oceanice și a mărilor care comunică între ele.
  • Componentele principale: Oceanul Planetar este împărțit în patru mari bazine:
      • Oceanul Pacific: Cel mai mare și cel mai adânc (Groapa Marianelor, -11 000 m).
      • Oceanul Atlantic: Cel mai „tânăr”, aflat în extindere datorită riftului medio-atlantic.
      • Oceanul Indian: Cel mai cald ocean de pe Glob.
      • Oceanul Arctic: Cel mai mic și cel mai rece, situat la Polul Nord.
  • Proprietățile apei: Apa oceanică este sărată, având o salinitate medie de 35‰ (35 de grame de sare la un litru de apă).
  • Temperatura apei scade de la Ecuator spre poli și de la suprafață spre adâncime.
  • Dinamica sub formă de valuri: Valurile sunt mișcări ondulatorii ale suprafeței apei, generate în principal de vânt.
  • Fenomenul tsunami: Reprezintă valuri uriașe, extrem de periculoase, declanșate de cutremure sau erupții vulcanice submarine.
  • Mareele: Sunt oscilații periodice ale nivelului apei, manifestate prin înălțare (flux) și coborâre (reflux), fiind cauzate de atracția combinată a Lunii și a Soarelui.

Curenții oceanici: Pot fi de suprafață (generați de vânturile permanente) sau de adâncime (determinați de diferențele de temperatură și salinitate).

Copyright © 2026 - Profesorul tău de istorie