Organizarea administrativ-teritorială
a României
Vechime și atestare istorică:
- Organizarea administrativă a teritoriului este prevăzută în Constituția României, care stipulează că teritoriul este organizat în comune, orașe și județe.
Comuna:
- Reprezintă cea mai mică formă de organizare administrativă.
- Este alcătuită din unul sau mai multe sate, dintre care unul este reședință de comună, este condusă de un Consiliu Local și un primar.
- În 2023, existau 2.862 de comune, în care activitatea principală este agricultura.
Orașul:
- Este o unitate administrativă cu o populație mai numeroasă decât comuna, unde majoritatea locuitorilor lucrează în sectoarele secundar și terțiar.
- Este condus, de asemenea, de un Consiliu Local și un primar.
- În 2024, România avea 319 orașe, dintre care 103 sunt municipii.
Municipiul:
- Reprezintă un oraș mare, cu funcții complexe și importanță europeană (București), națională (ex: Iași, Cluj-Napoca, Timișoara) sau județeană/interjudețeană (ex: Sibiu, Bacău).
Județul:
- Este unitatea administrativă formată prin gruparea orașelor și comunelor.
- România este împărțită în 41 de județe, la care se adaugă Municipiul București.
- Conducerea este asigurată de un Consiliu Județean (ales de cetățeni) și un prefect (numit de Guvern).
- Fiecare județ are un oraș reședință de județ, unde se află sediile instituțiilor administrative, juridice și culturale importante.
Regiunile de dezvoltare:
- România este împărțită în 8 regiuni de dezvoltare, fără capacitate administrativă, create pentru a facilita aderarea la Uniunea Europeană și pentru a corespunde diviziunilor administrative ale UE.
